Autointitulatul Prinț Paul atacă iar chestiunea succesiunii regale: "Folosirea termenului ilegitim îmi subminează grav demnitatea"
Condamnat în România în 2020 la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare, Paul-Philippe al României, în vârstă de 76 de ani, a fost pus în libertate în luna aprilie 2025 de către Curtea de Apel din Paris, cu interdicția de a părăsi teritoriul francez.

Evident că această chestiune a atras atenția presei franceze, care a alocat ample articole autointitulatului Prinț Paul, titlul pe care Casa Regală română, condusă acum de Custodele Coroanei Margareta, nu i l-a acordat niciodată.
Pe 17 iunie, cel mai recent, ne-a atras atenția un articol publicat în prestigioasa publicație franceză Point de Vue, în care i se acordă un drept la replică fiului lui Mircea Grigore Carol Lambrino.

"În urma publicării unui articol în numărul 4001 (săptămâna 23-29 aprilie 2025) consacrat Prințului Paul al României și la cererea avocatului său, Miriame Laïchi, Point de Vue a fost de acord să publice mai jos dreptul la replică în întregime, fără modificări, în conformitate cu articolul 13 din Legea din 29 iulie 1881 privind libertatea presei", se arată în începutul articolului.
Printre multele chestiuni publicate inițial și atacate acum de Paul Lambrino în dreptul său la replică se află și cea disputată dintotdeauna: a legitimității sale ca moștenitor direct al Regelui Carol al II-lea, aducând în discuție caracterul perfect legitim al căsătoriei regelui cu Ioana Valentina Lambrino, bunica sa.
Paul Lambrino, care deține cetăţenie franceză, britanică şi română, nu a fost recunoscut niciodată ca membru al familiei regale de către unchiul său, Mihai, ultimul Rege al României, care a murit în 2017.

"Contrar a ceea ce sugerează articolul (n.r. publicat în Point de Vue), căsătoria Regelui Carol al II-lea cu Ioana Valentina Lambrino a fost sărbătorită religios la 31 august 1918, la Odesa, în conformitate cu legea rusă în vigoare la acea vreme, care recunoștea doar căsătoria religioasă. Această căsătorie a fost confirmată în mod corespunzător printr-o scrisoare a Consulului General al României la Odesa, din 28 septembrie 1918, care atestă ceremonia ortodoxă, existența certificatului de căsătorie și absența oricărui impediment. Această căsătorie nu a fost niciodată anulată de Biserica Ortodoxă, singura jurisdicție competentă în această materie. În consecință, fiul lor, Principele Carol Mircea al României, născut în 1920, nu poate fi considerat ilegitim.

Regele Ferdinand a continuat să gestioneze viața privată a Prințului Moștenitor Carol al II-lea impunându-i o căsătorie cu Prințesa Elena a Greciei la 10 martie 1921. Un copil i s-a născut pe 25 octombrie 1921, Mihai, al doilea fiu al viitorului Rege Carol al II-lea. Prințul Carol Mircea al României este cel mai mare copil al Casei Regale, recunoscut prin numeroase hotărâri judecătorești irevocabile: Curtea de Justiție de la Lisabona (6 februarie 1955), Înalta Curte din Paris (6 martie 1957), menținută de Curtea de Casație (8 ianuarie 1963), Înalta Curte a Angliei (23 iunie 1964), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (27 mai 2010), Înalta Curte de Casație și Justiție a României (14 februarie 2012). Fiul său, Prințul Paul al României, a reușit așadar în mod legitim această recunoaștere dinastică", se arată în dreptul la replică al celui care susține că este moștenitor legitim al penultimului rege român.

"Folosirea unor termeni precum fugar, filiație contestată sau ilegitimitate îi subminează grav demnitatea, reputația, precum și liniștea vieții sale private și de familie", mai apare în dreptul la replică al lui Paul Lambrino, care se consideră persecutat politic de către statul român, "cu scopul de a-l împiedica să-și valorifice drepturile la succesiunea regală”, conform spuselor avocatului său, Miriame Laichi, citat de AFP.
Foto: adevărul, arhiva personală